1.1. Drepturile constituționale
Statul de drept trebuie să fie respectat cu prioritate de către reprezentanții săi, pe considerentul că cea mai mare fărădelege într-un stat de drept este fărădelegea făcută cu legea în mână.
Atunci când drepturile oricărui cetățean sunt amenințate, încrederea în statul de drept dispare și, prin urmare, acest principiu fundamental încetează să funcționeze.
Este necesară instituirea unor garanții legale care să împiedice exercitarea discreționară a puterii asupra libertății, voinței, bunăstării și resurselor cetățenilor.
Puterea care nu are contrapondere morală riscă să genereze abuzuri instituționale grave, total incompatibile cu principiile statului de drept.
Este necesară instituirea unor mecanisme clare, eficiente și transparente prin care societatea civilă să poată exercita controlul democratic asupra instituțiilor și autorităților statului. Într-un stat de drept autentic, nicio instituție nu trebuie să funcționeze în afara mecanismelor de verificare publică sau fără posibilitatea de a fi supusă controlului cetățenesc. Lipsa transparenței și a responsabilizării instituționale favorizează apariția abuzurilor și subminează încrederea cetățenilor în actul de guvernare.
1.2. Constituția și legea referendumului
Referendumul, ca formă supremă de exercitare a suveranității populare, este prevăzut de art. 2 din Constituția României. PRD propune ca, prin revizuirea Legii nr 3/2000, rezultatul referendumului să dobândească caracter obligatoriu, ca expresie directă a voinței cetățenilor.
Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, în forma actuală, necesită exercitarea unui control de constituționalitate, întrucât anumite prevederi pot fi considerate contrare art. 2 din Constituția României, care consacră principiul suveranității naționale și al exercitării acesteia exclusiv de către popor, prin reprezentanții săi și prin referendum.
Partidul România Democrată susține necesitatea revizuirii Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, în vederea eliminării contradicțiilor și lacunelor care împiedică exercitarea efectivă a suveranității populare.
În forma actuală, prevederile art. 12 din Legea nr. 3/2000 limitează inițiativa referendumului național exclusiv la Președintele României, ceea ce restrânge dreptul constituțional al cetățenilor de a propune teme de interes public. Indiferent de numărul celor care susțin declanșarea unui referendum, lipsa dreptului de inițiativă face ca participarea civică să fie ineficientă.
De asemenea, practica limitării temelor la un număr fix (8 poziții) și formularea întrebărilor exclusiv în format binar (DA/NU) reduce complexitatea dezbaterii publice și nu permite exprimarea unor opțiuni multiple, acolo unde contextul o impune.
PRD propune următoarele măsuri:
a) Obligativitatea caracterului executoriu al rezultatului referendumului. Dacă rezultatul unui
referendum nu este obligatoriu pentru Parlament atunci el devine studiu de piață sau sondaj de opinie. PRD susține ca rezultatul unui referendum să aibă caracter executoriu. În cazul în care Parlamentul refuză aplicarea acestuia sau o amână nejustificat, trebuie prevăzute mecanisme constituționale de responsabilizare, inclusiv posibilitatea declanșării alegerilor anticipate.
b) Introducerea unui termen minim de informare publică (ex. 6 luni) înainte de organizarea unui
referendum, pentru ca toate părțile interesate să își poată exprima punctele de vedere.
c) Crearea unei liste publice de priorități pentru teme de referendum, supusă votului cetățenilor,
din care să se organizeze un număr limitat de referendumuri anual (ex. maximum 12).
d) Implementarea referendumului electronic, ca mijloc modern, sigur și eficient de consultare
publică, cu respectarea normelor privind protecția datelor, securitatea cibernetică și confidențialitatea votului.
Partidul România Democrată susține transformarea referendumului într-un instrument activ și accesibil de exprimare a voinței populare. Pentru aceasta, este necesar să se implementeze REFERENDUMUL ELECTRONIC, ca mijloc modern, sigur și eficient de consultare publică. România dispune de infrastructura tehnologică necesară pentru a asigura securitatea, confidențialitatea și validitatea votului electronic.
Prin utilizarea mijloacelor digitale, referendumul poate fi declanșat mai ușor, mai frecvent și fără costuri suplimentare de organizare, în cazul în care tema propusă este de interes public și a strâns un număr rezonabil de susținători.
În prezent, numărul mare de semnături necesare pentru declanșarea unui referendum face mecanismul ineficient, excluzând astfel voința populară din procesul de exprimare a suveranității.
PRD propune ca, până în anul 2040, să fie instituit un cadru național de formare civică și electorală, destinat tuturor cetățenilor cu drept de vot, astfel încât exprimarea votului să se realizeze în mod responsabil, informat și în cunoștință de cauză. În acest sens, se susține revizuirea Constituției și a legislației electorale, pentru a include obligația statului de a asigura accesul universal la educație civică prealabilă exercitării votului.
Nu putem vorbi doar de drepturi constituționale fără a lua in considerație și responsabilitățile. Ori a înțelege ce votezi, a te asigura că există o minima garanție in acest sens, dată de un minim de pregătire educațională, nu este o îngrădire, restrângerea sau condiționare a unui drept constituțional ci o condiție esențială de existență a democrației. Nu pot exista drepturi fără îndatoriri. Ce relevanță are votul atunci când nu înțelegi ce votezi. Dacă dreptul la vot nu este condiționat de responsabilitatea izvorâtă din educația de bază el devine chiar un mecanism periculos, pus la dispoziția manipulării și nu este o expresie a suveranității.
PRD susține extinderea educației civice și electorale în cadrul învățământului obligatoriu, astfel încât toți cetățenii care dobândesc drept de vot să beneficieze de o pregătire minimă privind procesul electoral și implicațiile votului.
Referendumul trebuie să devină mecanism obligatoriu de consultare în cazul exploatărilor sau investițiilor care pot afecta sănătatea sau siguranța publică, de exemplu: Roșia Montana, centrala nucleară de la Doicești, gazele de șist etc.
1.3. Organizarea alegerilor în România
Partidul România Democrată propune inițierea unui proces de revizuire a Constituției României și a legislației electorale, în vederea introducerii unor criterii suplimentare care să contribuie la creșterea calității actului politic, prin încurajarea candidaturii persoanelor cu un nivel ridicat de competență, integritate și conduită publică, inclusiv prin promovarea valorilor intelectuale și morale în viața publică, cu respectarea drepturilor fundamentale și a principiului nediscriminării.
1.3.1. Validarea candidaturilor
În concordanță cu propunerea PRD privind instituirea unui cadru național de formare civică și electorală până în anul 2040, se susține stabilirea unor criterii minimale de pregătire profesională și conduită publică pentru persoanele care candidează sau sunt numite în funcții publice, atât la nivel central, cât și local, în cadrul unui proces de revizuire constituțională și legislativă.
1.3.2. Limite minime de vârstă
PRD plecând de la premisele materializării pct. 1.3.1, propune stabilirea unor limite minimale de vârstă pentru oricare dintre funcțiile alese sau numite la nivel central, precum și la cel local.
1.3.3. Vot alternativ
PRD susține introducerea mecanismelor de vot alternativ în alegeri, prin adaptarea legislației electorale, în acord cu bunele practici internaționale privind reprezentarea proporțională și exprimarea preferințelor multiple. Acestea permit alegătorilor să-și exprime preferințele în mod nuanțat și pot contribui la consolidarea democrației participative.