Educația trebuie să fie tratată ca o prioritate națională, nu doar ca un sector administrativ. Fără educație, democrația nu poate funcționa, iar coexistarea pașnică devine imposibilă. Dezvoltarea economică și progresul social sunt direct dependente de profesionalismul indivizilor, iar profesionalismul nu poate exista fără o educație solidă. Apărarea națională, la rândul ei, se bazează pe cetățeni informați, responsabili și pregătiți - așa cum afirma Nelson Mandela, „Educația este cea mai puternică armă pe care o putem folosi pentru a schimba lumea.”
O societate sănătoasă se construiește prin oameni care își cunosc valoarea, care nu acceptă compromisuri pentru câștiguri nemeritate și care acționează pe baza principiilor morale și a competenței.
Dacă statul și societatea renunță la educație, rezultatele sunt evidente:
a) Oamenii devin ușor manipulabili, pentru că nu pot discerne adevărul de minciună;
b) Profesionalismul este subminat, pentru că valoarea reală nu mai este apreciată iar oamenii fără
valoare vor pretinde recunoaștere socială și vor deține putere de decizie fără a o merita. Lipsa de valoare ii va predispune la superficialitate, oportunism, concesii și corupție, pentru că valorile morale nu pot fi garantate și susținute din lipsă de valorii personale și principii;
c) O societate fragmentată, unde fiecare caută soluții individuale și se pierde sentimentul de comunitate și valoarea conviețuirii sociale.
14.1. Principii
În prezent, sistemul educațional este rigid**, teoretic și deconectat de la realitățile sociale și economice,** iar reforma educației trebuie să se bazeze pe următoarele principii:
a) Gândire critică — ca obiectiv central al procesului educațional, pentru ca elevii să învețe cum
să gândească și cum să folosească cunoștințele acumulate;
b) Etică și responsabilitate — pentru a ajuta la înțelegerea valorilor corecte și la stabilirea ierarhiilor bazate pe valorile fundamentale;
c) Lucrul în echipă și conviețuirea socială;
d) Competențe pentru viață — axate pe abilități practice, nu doar teoretice;
e) Identificarea și promovarea modelelor autentice — personalități care au contribuit semnificativ la progresul omenirii, al creatorilor de artă care au îmbogățit natura umana și au făcut din ea o specie specială față de alte forme de viață;
f) PROFESIONALISM — ca valoare centrală în formarea viitorilor cetățeni;
g) Formarea caracterului — școala are obligația de a contribui activ la formarea caracterelor viitorilor cetățeni.
14.2. Asigurarea resurselor
Resursele alocate educației sunt, în mod tradițional, limitate, însă o societate care cultivă bun-simț, conștiință profesională și respect pentru valoare le poate utiliza eficient și responsabil.
Pentru a construi o societate bazată pe profesionalism, etică și competență, este esențial ca mediocritatea să nu fie acceptată ca normă cotidiană.
Un prim pas concret în această direcție este asigurarea unei mese calde pentru toți elevii, indiferent de mediul social sau geografic. Alimentația adecvată este o condiție de bază pentru participarea școlară, pentru sănătatea copiilor și pentru reducerea abandonului școlar. Măsura trebuie extinsă la nivel național, cu finanțare stabilă și implementare eficientă, nu doar ca program-pilot.
14.3. Programele școlare
Schimbarea reală în educație nu poate veni doar din declarații de intenție sau teorii frumoase, ci din mecanisme concrete, aplicabile și adaptate realității. Programele școlare trebuie să reflecte nevoile societății actuale și să contribuie la formarea unor cetățeni responsabili, capabili să gândească critic și să acționeze etic.
Este necesară includerea în curriculum a unor componente educaționale care să transmită norme morale și să definească limitele sănătoase ale libertății. O libertate fără repere conduce la haos și injustiție; de aceea, educația trebuie să ofere elevilor instrumente pentru a înțelege responsabilitatea individuală și colectivă.
Programele de studiu trebuie armonizate cu realitățile economice și sociale, prin implicarea mediului de afaceri, a asociațiilor profesionale și a comunităților locale. Elevii trebuie să aibă ocazia de a analiza probleme concrete din viața reală, să dezvolte gândire logică și să facă conexiuni între discipline, pentru a înțelege complexitatea lumii în care trăiesc.
14.4. Structura formelor de învățământ:
Sistemul de învățământ trebuie să fie organizat coerent, cu obiective clare pentru fiecare etapă de formare, adaptate nevoilor reale ale societății și ale pieței muncii. Structura propusă de PRD include următoarele forme de învățământ:
a) Învățământ antepreșcolar — destinat copiilor sub 3 ani, cu accent pe dezvoltarea timpurie, stimularea cognitivă și socială, în parteneriat cu familia;
b) Învățământ preșcolar — axat pe formarea abilităților de bază, dezvoltarea limbajului și a capacității de relaționare;
c) Învățământ primar — orientat spre formarea competențelor fundamentale, cu accent pe învățarea prin joc, explorare și înțelegerea lumii înconjurătoare;
d) Învățământ gimnazial — include metode moderne de predare, precum matematica, fizica și chimia distractivă, cu explicații accesibile și interactive, pentru a stimula curiozitatea și gândirea logică;
e) Învățământ liceal și profesional — oferă trasee educaționale flexibile, adaptate aptitudinilor elevilor, cu accent pe formarea profesională și integrarea în piața muncii;
f) Învățământ vocațional și postliceal — destinat formării specializate în domenii tehnice, artistice sau de servicii, cu sprijin pentru inserția profesională;
g) Învățământ superior — se propune introducerea unui sistem de credite rambursabile, care pot fi achitate fie prin contribuție financiară, fie prin prestarea de activități profesionale în țară sau prin dezvoltarea unei afaceri locale, pe o durată echivalentă cu anii de studii; mecanismul va fi reglementat prin lege specială, cu garanții instituționale și criterii de eligibilitate;
h) Învățământ doctoral — se propune aplicarea unui sistem de credite rambursabile, cu accent pe cercetare aplicată, inovare și contribuție la dezvoltarea națională. Rambursarea se va realiza prin activitate profesională în țară, contribuție financiară ori dezvoltarea unei afaceri locale, pe o durată echivalentă cu perioada studiilor doctorale.
14.5. Priorități și domenii de studiu
Pentru a răspunde nevoilor strategice ale României, sistemul de învățământ trebuie să fie orientat spre formarea de specialiști în domenii-cheie. Se propune definirea anuală, prin hotărâre de Guvern, a unui set de domenii prioritare de studiu, care vor beneficia de sprijin financiar, facilități fiscale și parteneriate public-private.
Domenii prioritare propuse de PRD includ:
a) energie regenerabilă și eficiență energetică;
b) agricultură sustenabilă și siguranță alimentară;
c) sănătate publică și asistență medicală;
d) educație și formare pedagogică;
e) IT, inteligență artificială și securitate cibernetică;
f) inginerie și robotică;
g) mediu și schimbări climatice;
h) economie socială și antreprenoriat rural;
i) turism cultural și ecologic;
j) arte și industrii creative.
14.6. Reforma inspecțiilor și mentorat instituțional
Reforma inspecțiilor școlare trebuie să transforme controlul formal într-un proces activ de sprijin, mentorat și dezvoltare profesională. Activitățile de mentorat trebuie să devină componente esențiale și obligatorii ale sistemului de evaluare, fiind realizate inclusiv prin asocierea între unități de învățământ, în cadrul unor rețele de colaborare și învățare reciprocă.
Inspecțiile școlare trebuie să includă și activități de control ad-hoc, desfășurate în afara județului de reședință, urmate de schimburi de experiență între inspectorate. Aceste vizite interjudețene vor contribui la uniformizarea practicilor educaționale, la identificarea de soluții inovatoare și la crearea unei culturi instituționale bazate pe învățare continuă și colaborare.
14.7. Reformarea corpului profesoral
Calitatea educației depinde, în primul rând, de calitatea cadrelor didactice, fără a minimaliza rolul familiei în formarea copiilor, elevilor, tinerilor. Ei nu sunt doar transmițători de informații, ci arhitecții viitorului — cei care modelează caractere și insuflă/creează valori.
În sens larg, termenul „dascăl” desemnează personalul didactic implicat în procesul educațional: educatori, învățători, profesori, asistenți, laboranți și alte categorii cu atribuții pedagogice.
PRD propune instituirea, la nivel național, a dosarului profesional al dascălului, gestionat de Ministerul Educației, care să reflecte evoluția profesională a fiecărui cadru didactic, precum și progresul educațional al elevilor săi. Evaluarea performanței unui profesor trebuie să se bazeze în primul rând pe impactul educațional asupra elevilor/studenților săi, nu doar pe formalism administrativ.
Evaluarea profesorilor trebuie să fie complexă și echilibrată, incluzând următoarele componente:
a) feedback anonim standardizat din partea elevilor și părinților, prin chestionare reglementate metodologic;
b) criterii de evaluare stabilite de Ministerul Educației și inspectoratele școlare, care să includă implicarea în activități de mentorat, cluburi științifice, olimpiade, meditații organizate în cadrul unității de învățământ;
c) observarea directă la clasă, realizată de către mentori și inspectori educaționali;
d) analiza progresului elevilor, nu doar a rezultatelor finale.
Un sistem educațional eficient presupune observarea activității didactice a profesorilor în clasă de către cadre didactice cu experiență sau inspectori educaționali. Profesorii cu experiență pot îndeplini rolul de mentori, oferind sprijin metodologic și feedback constructiv colegilor aflați în stadiu de formare sau debut profesional.
PRD propune, de asemenea, introducerea unui rezidențiat în cariera didactică, similar celui din domeniul medical, care să includă o perioadă de practică supervizată, mentorat și evaluare continuă. Formarea continuă trebuie să fie obligatorie, nu opțională, iar cadrele didactice trebuie să fie sprijiniți să se adapteze noilor generații și metodologii.
Profesorii trebuie să beneficieze de formare continuă, obligatorie, pentru a fi la zi cu metodele moderne de predare și cu evoluțiile din domeniul lor. Implicarea în proiecte educaționale, cluburi, activități extracurriculare și inițiative de mentorat trebuie să fie monitorizată și valorizată în cadrul evaluării profesionale.
Evaluarea cadrelor didactice trebuie să includă analiza capacității acestora de a sprijini elevii în descoperirea propriilor talente și pasiuni. Participarea elevilor la olimpiade, concursuri și proiecte educaționale este un indicator relevant al implicării profesorului în dezvoltarea elevilor.
Activitatea didactică poate fi observată direct, inclusiv prin înregistrarea orelor, cu acordul prealabil scris al cadrelor didactice și al părinților, pentru a analiza modul în care profesorul explică, interacționează și menține atenția clasei. Observarea trebuie realizată de mentori și inspectori educaționali, care oferă feedback constructiv și sprijin pentru îmbunătățirea performanței.
Evaluarea profesorilor trebuie să se bazeze pe rata de promovabilitate reală corelată cu gradul de pregătire al elevilor pentru examenele oficiale
Discrepanțele semnificative între notele acordate și performanțele elevilor la evaluările naționale trebuie analizate profesional, în vederea identificării nevoilor de formare continuă și îmbunătățire a practicilor pedagogice, iar dacă se constată abateri de la normele profesionale, aplicarea măsurilor disciplinare prevăzute de lege.
Un alt criteriu esențial este rata de abandon școlar și capacitatea profesorului de a menține motivația elevilor. În cazul în care se constată o rată ridicată de abandon școlar într-o clasă — prin dezinteres sau renunțare la studii — este necesară o analiză din perspectiva metodei și eficienței pedagogice, în corelație cu contextul educațional și social.
Rata de abandon școlar și nivelul de motivație a elevilor pot constitui indicatori relevanți în evaluarea eficienței pedagogice, în corelație cu contextul educațional și social. În situațiile în care se constată scăderi semnificative ale implicării elevilor, este necesară o analiză profesională a metodelor utilizate de cadrele didactice implicate.
Evaluarea cadrelor didactice trebuie să fie centrată pe progresul elevilor, nu exclusiv pe performanțele de vârf. Un elev care pornește slab, dar evoluează constant, reflectă succesul pedagogic al profesorului. Se propune ca evaluarea cadrelor didactice să se bazeze preponderent pe progresul elevilor (80%), completată de nivelul de satisfacție exprimat de elevi și părinți (20%).
Feedback-ul anonim din partea elevilor și părinților trebuie să fie integrat în procesul de evaluare, prin chestionare standardizate care analizează claritatea explicațiilor, implicarea profesorului și comunicarea cu familia. În acest fel, cadrele didactice vor fi evaluate nu doar pentru transmiterea de informații, ci și pentru contribuția lor la formarea elevilor ca persoane responsabile, pregătite pentru viață.
14.8. Criterii de recompensare
Recompensarea cadrelor didactice trebuie să fie corelată cu performanța profesională, implicarea în activități educaționale și contribuția reală la formarea elevilor/studenților, iar din acest motiv PRD propune următoarele criterii de recompensare, în conformitate cu legislația în vigoare și cu principiile echității și meritocrației:
a) Creșterea salariilor, condiționată de performanță —Creșterea salariilor nu trebuie să fie uniformă, ci diferențiată în funcție de competențele demonstrate, rezultatele obținute și implicarea în viața școlii;
b) Posibilitatea de promovare — Profesorii care obțin rezultate remarcabile trebuie să aibă posibilitatea de promovare în poziții superioare în sistemul educațional, cum ar fi mentori, formatori sau coordonatori de programe educaționale. PRD propune completarea cadrului legal actual și recunoașterea oficială și remunerarea corespunzătoare a acestor poziții;
c) Statut social ridicat — Statutul social al profesorului trebuie consolidat. Respectul față de profesori trebuie să fie echivalent cu cel acordat altor profesii fundamentale, precum medicina sau ingineria. Acest respect se câștigă prin recunoașterea valorii pe care profesorii o oferă societății și prin susținerea lor instituțională.
d) Reducerea birocrației — Reducerea birocrației este esențială. Profesorii trebuie să fie eliberați de sarcini administrative inutile, care le consumă timpul și energia, pentru a se putea concentra pe activitatea didactică și pe dezvoltarea elevilor. Digitalizarea proceselor administrative și simplificarea raportărilor sunt măsuri urgente pe agenda PRD.
14.9. Unități de evaluare
Evaluarea cadrelor didactice trebuie să se bazeze pe criterii de performanță clare, obiective și aplicabile pe termen mediu și lung. Se propune introducerea unui sistem național de unități de evaluare, care să includă observația directă la clasă, implicarea în activități extracurriculare și de mentorat, precum și rezultatele obținute de elevi în timp.
Evaluarea nu trebuie să se limiteze la un singur an școlar, ci să se bazeze pe date colectate pe o perioadă extinsă de 5—10 ani, cu respectarea normelor privind protecția datelor și arhivarea instituțională. Performanțele slabe într-un an pot reprezenta o excepție, însă un trend descendent constant indică o problemă sistemică.
Astfel, se urmărește o evaluare predictivă și corectă a performanței didactice, cu precădere:
a) evoluția elevilor la testări standardizate;
b) nevoia de a introduce teste aplicative, în care elevii să rezolve exerciții teoretice precum și probleme/situații din viața reală. Astfel, se va analiza capacitatea elevilor de a face conexiuni între materii și de a gândi logic, accentuându-se nevoia de a memora pentru a avea elemente între care să se realizeze conexiuni.
c) fiecare unitate de învățământ va urmări, cu respectareaa legislației în vigoare, traseul educațional și profesional al absolvenților săi pe o perioadă de cel puțin 10 ani;
d) se vor colecta date privind rata de angajare, continuarea studiilor și succesul în carieră, pentru a evalua impactul real al educației oferite, cu respectarea legislației privind protecția datelor personale;
e) criterii de evaluare a instituțiilor de învățământ superior, care să reflecte calitatea formării și inserției profesionale, nu doar numărul de diplome emise. Se va face distincție clară între universitățile performante și cele care nu îndeplinesc standardele de performanță (recunocute în spațiul public drept „fabrici de diplome”).
14.10. Evaluarea elevului/studentului
Evaluarea elevului trebuie să depășească simpla notare și să reflecte parcursul său educațional, dezvoltarea personală și capacitatea de integrare socială. Se propune reglementarea unui dosar profesional al elevului/studentului, gestionat de Ministerul Educației, care să includă date privind evoluția școlară, participarea la concursuri, olimpiade și alte activități relevante. Acest dosar va permite o evaluare completă, pe termen lung, a progresului elevului/studentului, nu doar pe durata unui an școlar/universitar.
Evaluarea trebuie să includă și aspecte precum capacitatea de comunicare, lucrul în echipă, încrederea în sine și abilitatea de a lua decizii. Aceste competențe sunt esențiale pentru formarea unor cetățeni activi și responsabili.
Unitățile de învățământ vor avea responsabilitatea de a urmări parcursul profesional al absolvenților și se vor colecta date privind continuarea studiilor, rata de angajare și succesul în domeniile alese, prin contact periodic cu foștii elevi, în scopul evaluării impactului educației oferite.
Se propune publicarea ierarhiilor elevilor/studenților pe baza notelor, ca instrument de transparență și motivare, cu respectarea principiilor de protecție a datelor. Ierarhizarea trebuie să fie realizată într-un mod care să nu afecteze demnitatea elevilor/studenților, dar care să reflecte performanța academică reală.
PRD susține reglementarea responsabilizării părinților, prin impunerea de sancțiuni pecuniare, de a participa la ședințele cu părinții, sau cel puțin în cazul in care nu pot participa direct, de a lua contact cu corpul profesoral cel puțin o dată pe lună pentru a participa la procesul educațional.
14.11. Meditații
Respectul față de profesori trebuie să se bazeze pe valoarea reală, din valorile și modelele pe care le promovează, nu dintr-o funcție formală.
PRD propune reglementarea scutirii de impozit pentru veniturile obținute din meditații individuale (cu un singur elev), cu condiția declarării transparente a sumelor în sistemul fiscal.
În scopul promovării echității educaționale, cadrele didactice care oferă meditații contra cost vor avea posibilitatea de a deduce fiscal sumele datorate prin prestarea de activități educaționale gratuite pentru elevi proveniți din medii defavorizate sau cu venituri reduse.
Mecanismul propus de PRD prevede ca: pentru fiecare doi elevi plătitori, profesorul va oferi meditații gratuite unui elev eligibil sau va desfășura activități remediale suplimentare în cadrul unității de învățământ, echivalente cu valoarea impozitului datorat.
Această măsură urmărește recunoașterea valorii reale a profesiei didactice, prin încurajarea implicării sociale și consolidarea rolului profesorului ca model educațional și moral în comunitate.
14.12. Direcții de acțiune ale PRD:
I. Se propune crearea unei Biblioteci Naționale de Filme, ca instituție publică de interes național, organizată pe categorii tematice, în conformitate cu Legea nr. 334/2002 privind bibliotecile și legislația privind drepturile de autor:
-
Documentare științifice;
-
Documentare istorice și politice;
-
Filme artistice cu impact educațional.
II. Reînființarea cluburilor educaționale extrașcolare de copii, de elevi și de studenți, cum ar fi Palatele și Cluburile Copiilor, cu tematici diverse: aeromodelism, inginerie, chimie aplicată, robotică etc.).
III. Se propune modificarea cadrului legal actual și introducerea unei obligații legale pentru fundațiile
județene de tineret de a desfășura activități educaționale, ca parte a misiunii publice asumate. În cazul neîndeplinirii repetate a acestei obligații, se propune ca autoritățile competente să poată solicita, prin instanță, retragerea dreptului de administrare a patrimoniului public.
IV. Se propune ca accesul în învățământul gimnazial superior, liceal și universitar să se realizeze pe
bază de examen de admitere, în funcție de profilul și capacitatea instituției.
V. Se propune evaluarea și finanțarea instituțiilor de învățământ superior în funcție de rata de angajare a absolvenților și de calitatea parteneriatelor cu mediul privat. Obligativitatea facultăților de a avea contracte de practică efectivă cu sectorul productiv privat, inclusă în programa școlară. Aceste contracte vor permite profesorilor să participe la studii practice în cadrul firmelor împreună cu studenții în programele de internship.
VI. PRD susține instituirea topului performantelor școlilor românești și promovarea marilor profesori
și oameni de știință cu realizările lor. De asemenea, pentru promovare valorilor educaționale, PRD propune asocierea liceelor cu numele unor personalități culturale și științifice, amenajarea spațiilor școlare cu portrete și citate din lucrările acestora și introducerea unei materii dedicate istoriei științei, artei și marilor inovatori.
VII. Prioritizarea cercetării aplicate, dezvoltării și inovării ca element de creștere a valorii adăugate în
economie.
VIII. PRD propune organizarea în școli, întâlniri cu elevi recunoscuți prin evoluția lor profesională, oameni de știință, academicieni sau oameni cu realizări personale notabile (avocați internaționali, diplomați, doctori deschizători de drumuri, profesori universitari, cercetători, regizori, oameni de cultură).
IX. Training-uri anuale obligatorii pentru personalul didactic.
X. Schimburi de experiență națională și internațională.
XI. Obligativitatea formării continue și crearea de forumuri profesionale pe paginile de internet ale unităților de învățământ.
XII. Evaluări periodice — teste reale de competență și eficiență.
XIII. Promovarea lucrului în echipă și învățarea tehnicilor de comunicare pentru lucrul în echipă, ca răspuns la tendințele individualiste care afectează colaborarea. Educația trebuie să formeze caractere capabile să coopereze, nu să concureze distructiv