„Omenirea trebuie sa pună capăt războiului, altfel războiul va pune capăt omenirii” - J.F. Kennedy
2.1. Capacitatea de apărare a României
În funcție de contextul politic internațional, de angajamentele și tratatele militare la care Romania este parte, precum și de amenințările regionale sau globale, Romania trebuie să investească strategic în consolidarea capacității sale de apărare, prin dezvoltarea structurilor militare naționale capabile să apere teritoriul și interesele statului. România trebuie să-și dezvolte propria industrie de armament și propriul sistem de securitate cibernetică, în conformitate cu legislația națională și europeană aplicabilă.
2.2. Apărarea epidemiologică și războiul hibrid
Repornirea și consolidarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” reprezintă un obiectiv strategic de importanță națională și europeană. De asemenea, România trebuie să dezvolte capacități de apărare împotriva formelor de război hibrid, care combină mijloace convenționale cu atacuri informaționale și cibernetice.
2.3. Dimensiunea europeană și geopolitică
România trebuie să sprijine consolidarea zonei EURO și să învețe din istoria dolarului american, ca monedă de referință globală.
Se propune inițierea unui demers politic pentru constituirea unei comunități de informații la nivel european, pentru o mai bună coordonare în domeniul securității.
PRD susține extinderea zonelor de cooperare profundă cu Canada prin participarea la programe comune de cercetare și cooperare economică cu statele Uniunii Europene. PRD consideră necesară apropierea Turciei de relațiile europene și promovarea valorilor europene în aceste relații.
Se propune inițierea constituirii unui grup de lucru pentru o analiză a tratatului reglementat de Convenția de la Montreux (1936), în scopul instituirii de restricții de acces in Marea Neagră a navelor militare ale statelor care au generat conflicte armate.
2.4. Securitate sanitară și stocuri strategice
Securitatea sanitară este parte integrantă a apărării naționale iar din acest considerent PRD propune constituirea unor stocuri strategice de echipamente de protecție (măști medicale și militare), astfel încât fiecare cetățean să poată beneficia de protecție adecvată în situații de criză epidemiologică sau de urgență națională.
2.5. Combaterea războiului informațional
Într-un context geopolitic instabil, prietenii nu pot fi decât cei care împărtășesc aceleași valori și principii ca și noi, iar interesele geopolitice nu creează prietenii durabile, ci doar parteneriate conjuncturale, susceptibile de a se transforma ușor în dușmani.
PRD subliniază nevoia României de a investi în realizarea de campanii de educație media, promovarea jurnalismului de calitate, combaterea știrilor false și algoritmi transparenți pe social-media pentru combaterea războiului informațional și a propagandei.
Lucrurile trebuie spuse direct și fără ocolișuri: state precum Federația Rusă, dar și altele, nu urmăresc neapărat o confruntare militară directă cu Romania, ci slăbirea acesteia din interior, prin divizare, confuzie și manipulare. Tocmai de aceea, securitatea nu înseamnă doar tancuri și avioane, ci și educație, presă liberă, transparență și coeziune socială.
Astfel, PRD identifică principalele probleme care vizează combaterea războiului informațional în România:
a) aceste state, rău-intenționate, investesc în canale media, pagini false pe rețele sociale și influenceri care promovează mesaje anti-occidentale, conspirații sau neîncredere în NATO și UE.
b) temele actuale preferate și vehiculate în propagandă includ: „România e o colonie”, „NATO ne va târî în război”, „Ucraina e de vină pentru conflict”, „liderii trădează interesele poporului”.
2.6. Combaterea influenței politice și financiare externe
Combaterea influenței politice și financiare prin care Federația Rusă încearcă infiltrarea unor cercuri politice sau economice prin:
a) oameni de afaceri cu legături obscure;
b) susținerea unor partide populiste sau extremiste, care nu fac nimic altceva decât să ne conducă
la izolare pe plan mondial, prin mesaje naționaliste, anti-UE, pro-Rusia. Rusia a folosit această tactică cu succes în alte țări (Ungaria, Republica Moldova, Serbia, Bulgaria).
Pentru combaterea acestor acțiuni este nevoie de transparență în finanțarea partidelor, de o monitorizare activă din partea instituțiilor abilitate, conform legii și de implicare civică mai mare.
2.7. Securitate cibernetică
PRD propune ca România să investească strategic și susținut în securitate cibernetică, prin formarea de specialiști, testarea constantă a sistemelor informatice și cooperarea cu partenerii NATO, în conformitate cu legislația națională și angajamentele internaționale.
România, ca stat membru NATO, este expusă constant atacurilor cibernetice provenite dinspre grupări asociate cu Rusia. Țintele includ: instituții publice, bănci, spitale, companii strategice (energie, transport, IT).
Pentru a împiedica exploatarea diviziunilor sociale, PRD propune reducerea inegalităților, promovarea unor politici incluzive și a unui patriotism democratic bazat pe valori europene, nu pe extremism.
Federația Rusă exploatează tensiunile etnice, regionale sau religioase, pe frustrări sociale și pe sărăcie. Exemplele includ promovarea teoriilor despre autonomia secuilor, alimentarea tensiunilor între români și romi, precum și cultivarea neîncrederii în „elita de la București” sau din alte zone.
Printr-o abordare preventivă și coordonată, România poate identifica din timp amenințările economice și poate bloca accesul actorilor care urmăresc destabilizarea sau controlul unor domenii vitale pentru funcționarea statului. În acest sens, PRD propune ca eforturile privind securitatea cibernetică să includă următoarele direcții strategice:
a) împiedicarea penetrării economice în zone sensibile;
b) verificări stricte la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT);
c) reglementări clare privind achizițiile strategice;
d) colaborare cu aliații pentru detectarea și prevenirea riscurilor.
e) controlul și împiedicarea tentativelor de investiții în infrastructura critică (ex: energie, telecomunicații) prin firme paravan sau interpuși, strategii mai puțin vizibile, dar foarte periculoase pe termen lung.